Am auzit ca...

Asa ar trebui sa inceapa majoritatea articolelor din presa sportiva de la noi din tara. Am un exemplu concret azi, insa aceasta regula se aplica la foarte multe alte articole din ziua de azi. Vor ziaristii neaparat sa scrie ceva "senzational", "extraordinar", "incredibil" si "nemaivazut", fara sa tina cont ca cele povestite de ei (sunt povesti, nu relatari) au fost intamplari cu multi martori oculari care au cu totul alta poveste de spus.
M-a intaratat azi un articol povestit de Prosport referitor la rivalitatea dintre fanii timisoreni si cei din Gruia. Am citit acolo niste ineptii referitoare la faptul ca noi i-am injurat din senin si ca de fapt la ei acasa ne-au salvat bannerul fortele de ordine. Nimic mai neadevarat! Poate o sa citeasca si povestitorul articoului ceea ce scriu, macar de cultura generala proprie sa stie cum stau lucrurile de fapt.
Aceasta rivalitate intre fanii celor 2 echipe a aparut, intr-adevar in Gruia, la un meci de Divizia 1, insa nu din cauza fanilor echipelor care jucau ci din cauza celenteratelor de la "u cluj" care au mers in galeria timisoarei pentru a-i provoca pe CFR-isti. Tin minte clar ca urlam la galerie sa nu injure, alaturi de Bodea, Cipri, Domsa si altii care doresc un nivel de civilizatie printre fani, insa cei din sectorul timisorenilor continuau sa ne provoace si sa ne injure, sub indrumarea frustratilor din vale. Cum echipa lor primea bataie de la o echipa de care nimeni nu stia mai nimic, suporterii timisoreni s-au hotarat sa provoace daune, sa se distreze in felul lor, alaturi de experimentatii huligani clujeni care se aflau printre ei. Asa se face ca pana la finalul meciului au intrat jandarmii in peluza si i-au batut ca pe snitzele.
In retur, cand am mers noi la Timisoara, am simtit cu "mandrie" ca suntem in Romania inca de la intrarea in judetul Timis, unde ne-au asteptat jandarmii cu arme de foc (pusti, pistoale), de parca tocmai veneau cei mai periculosi oameni din lume. Ne-au oprit in parcare pentru a asculta discursul unui burtos libidinos de la jandarmerie care si-a inceput discursul in felul urmator:
"Ati intrat in Timis! Aici eu is jupanul!!!"
A fost semnalul clar ca ne asteapta o seara cel putin grea, daca nu si dureroasa. Asa a si fost! Ajunsi la stadion, am fost tratati de catre jandarmi precum vitele. Desi aveam spatiu destul rezervat pentru noi, ei au insistat sa ne ingramadeasca intr-un colt de peluza. In toata "ordinea" care se facea acolo, eu pozam in stanga si-n dreapta, la 2-3 m de galerie, moment in care a venit un jandarm si m-a lovit cu scutul de m-a aruncat peste 3 randuri de scaune. L-am intrebat care e problema lui si mi-a spus ca nu putea trece de mine. La fel a patit si Mihai Domsa, care a fost si el "curentat" de alt jandarm. Bannerele erau puse pe gard, la baza peluzei, noi fiind obligati sa stam sus, in coltul peluzei. Desi galeria timisorenilor era chiar in capatul opus al stadionului, doi fani ai lor au strabatut lejer stadionul si au vrut sa ne fure unul din bannere. Un coleg din galerie - Dex - a sarit gardul si a luat-o la fuga dupa cei doi nemernici. Desi cei doi cu bannerul fugeau in interiorul arenei sportive pe langa jandarmi si forte de ordine, nimeni nu s-a sinchisit sa-i opreasca, insa au luat-o la fuga dupa Dex, care i-a ajuns pana la urma pe cei doi si a apucat de banner, moment in care timisorenii l-au lasat din mana si au fugit la ei in peluza, fara ca cineva sa-i opreasca. Dex a avut parte de toate frustrarile revarsate din ciobanii care trebuiau sa ne pazeasca, dupa care a incasat si o amenda. Cand s-a intors in peluza, puteai sa-i numeri pe corp numarul exact de lovituri incasate, deoarece bastoanele au lasat niste urme incredibile.
Nu a fost nimeni de la fortele de ordine asa de binevoitor sa ne recupereze bannerul, asa cum povesteste autorul de la Prosport. De atunci ii ironizam de cate ori putem pe cei de la Cimisoara, pentru ca ne-au demonstrat ca degeaba acolo e "fruncea" daca oamenii se comporta de parca is din curul tarii!
Cat despre povestitorii de la Prosport: mai bine intorci declaratiile lui Becali pe toate partile si il pupi in dos prin ode aduse in ziarul vostru, decat sa povestesti lucruri auzite la "radio sant" (cu s de la sarpe si t de la tarus)!

P.S. - M-am simtit obligat sa scriu aceste lucruri pentru ca din mizeria scrisa de Prosport reiesea ca fanii din Gruia is "ultimii oameni" in vreme ce Timisorenii sunt mesagerii pacii!

Scuze, am obosit!

Cam asa suna penibila explicatie a presedintelui echipei CFR Cluj intr-o declaratie citata de Prosport. Isi cere scuze fanilor care au facut deplasarea pentru a gusta din umilinita la care-i supune echipa - prin rezultate si conducerea clubului - prin indiferenta! Aparenta grija fata de stima suporterilor este cu atat mai dezgustatoare cu cat astfel de umilinte au mai fost aruncate asupra fanilor care au mers si la Eindhoven sau la alte meciuri din trecut, insa nu s-a sinchisit nimeni sa mangaie "pe crestet" fanii. De data asta a fost altfel, pentru ca "ne-am prostit in vazul unei intregi tari", dupa cum suna un mesaj venit din fata vreunui televizor si am ridiculizat spiritul de mercenar care a inflorit la Cluj, la CFR!
Cum sa nu fie obositi jucatorii cand clubul Obsession din Cluj nu se inchide pana nu ajung si "vedetele" ca sa-si faca de cap pe acolo, sa bea, sa se chefuiasca, iar mai apoi sa-si stoarca ultimele puteri in suporteritele CFR-ului! Cand zic suporterite, nu ma refer la cele care tin cu adevarat la echipa, ci la cele care tin la alte parti alte jucatorilor care alcatuiesc echipa. Duma cu "timpul liber" nu tine atunci cand tu vrei performanta si trebuie sa joci de 3 ori in 7 zile, dar nu toti tin cont de asta. E dureros cum a ajuns acest club, sub atenta supraveghere a conducerii care pare ca a uitat greutatile pe care le-au intampinat pentru a ajunge aici. Vrem performanta, dar daca se poate sa invinovatim vantul pentru rezultatele penibile si pentru incompetenta de a juca macar cum jucam in "intertoto". Pe vremea aia mergeam la Saint Etienne o mana de oameni ca sa-i vedem pe Tilinca, Anca,Minteuan, Munti si neobositul Panin (da, cel de azi) cum veneau gloriosi la final de meci sa dea mana cu noi, sa alerge cu steagul alb-visiniu pe teren si sa ne faca mandri ca suntem acolo pe stadion. E drept ca si aceasta "generatie" ne-au facut sa varsam lacrimi de bucurie, insa nu pot sa ma tot bucur pentru victoria de la Roma, in vreme ce jucatorii de bucura de victorioasele lor cuceriri de prin cluburi.
Atata vreme cat clubul permite o viata de hoinar, rezultatele vor intarzia sa apara, iar Tony(jucatorul) va continua sa-si ceara iertare dupa meci de la suporteri, pentru incompetenta altora, chiar daca el nu a jucat acel meci. Scuzele nu sterg umilinta domnule Muresan, asa cum nici nu schimba rezultatele. Nu se moare din asa umilinte domnule presedinte, insa nici calificarile nu se decid in cluburi!
In incheiere, imi aduc aminte de o discutie din Praga, la o bere(ca noi si daca bem, urlam sa se auda si in tara), cu Bodea Calin la masa...discutam despre cum a fost "candva" (acum vreo 3 -4 ani), cand Adi Anca era schimbat in timpul meciului si venea, sarea gardul (mai ales in deplasari) si canta cu noi pana la sfarsitul meciului, cand dupa meci veneau jucatorii pana la gard, sa le stranga mana celor care au fost langa ei in toate bucuriile si umilintele. Atunci nu era nevoie sa spele putina nimeni, pentru ca insusi puterea de caracter de a merge sa le strangi mana celor pe care i-ai dezamagit era un "imi pare rau" mai bine inteles decat o scuza penibila!
Dar astea deja se incadreaza la capitolul: "A fost odata..."

Romania obosita...

Asa vad eu in prezent tara care m-a crescut: o tara obosita si decimata!Nu a fost asa nici pe vremea cand ne atacau turcii sau alte neamuri sa ne cucereasca.Pe vremea cand Romania era doar cateva tarisoare separate, ROMANII erau mai uniti decat acum,cand suntem fara granite, dar mai "imprastiati" decat atunci cand ne-au invadat Romanii aia cu Traian in "frunce".Au fost uniti romanii de multe ori in istorie, ultima oara chiar in 1989 cand toti au iesit in strada cu o speranta care darama orice militian, securist sau militar. Pe multi i-au daramat gloantele cand incercau sa ne castige libertatea. Am primit libertatea pentru care au murit atati oameni. Mii de "eroi" au aparut dupa aceea si au acum privilegii de "revolutionar" fara sa aiba vreo legatura cu evenimentele de atunci. Mai mult, lumea a murit pentru libertate si a ajuns sub "papucul" altui comunist. Atunci nu stia nimeni de Iliescu si de trecutul lui comunist. Cand a inceput lumea sa se prinda ca "nu-i bine" cu Ilici, si-a chemat tiganul(Iliescu e tigan,in caz ca nu stiati) minerii sa "apere libertatile fundamentale ale democratiei".Asa ca au venit ortacii si au batut tot ce le parea lor necomunist. Dupa ce au umplut spitalele, unele locuri chiar si la morga, s-au adunat sa le multumeasca Ilici pentru devotamentul lor. Ca in orice "organism" putred pana in maduva oaselor, la fel si Romania l-a gasit vinovat pe Cosma, in vreme ce tiganul Iliescu pune si acum la cale Romania, impreuna cu alti nemernici gata sa-si puna in aplicare invataturile pretioase primite de la comunistul Iliescu.
Am citit in seara asta un articol scris de Katia Nanu, o ziarista la un ziar local din Galati si mi-a placut mult ce a scris.Mi-a placut dar mi-a lasat un acid in stomac prea mare.Pentru ca e adevarat fiecare alineat. Dar,asa cum spuneam, Romania a obosit de la atata furt, destramare si calcat in picioare. Romanul e revoltat de nu mai poate, dar nu ar iesi in strada sa mai moara pentru nimic, deoarece s-a dovedit ca prostii mor pentru ca hotii sa traiasca mai bine!Si totul in numele libertatii si a modernizarii acestei tari care e tot mai depravata de cand am iesit din comunism. Ce ciudat suna: "am iesit din comunism", dar suntem condusi de comunisti. Nici actualul presedinte nu e mai breaz, atata vreme cat l-a adus pe Boc - piticul mincinos, l-a facut premier si el si-a adus de la nepot la sofer, toate cunostintele sa lucreze prin guvern. In plus, semi-analfabeta de fica-sa a ajuns in PE datorita "scamatoriilor" tandemului Ridzi-Udea, fara ca insusi presedintele sa miste vreun deget. El care urla cu lacrimi in ochi la alegerile trecute ca justitia trebuie sa-si recapete reputatia si locul de cinste in societate, chiar el nu a vazut (din cauza lacrimilor probabil) cat se fura in jurul lui. Asa ca nu vad pe cine as putea sa aleg eu, romanul de rand, sa imi conduca tara, sa o scoata la liman si sa beleasca pielea de pe cei care ne-au adus aici, in mijlocul unui desert, fara vreo viziune clara asupra viitorului si fara vreo speranta ca se mai poate face ceva. Doare cand te gandesti ca Romania e o tara condusa de hoti, comunisti, tigani, jeguri de securisti si nu ai nici o sansa de a schimba ceva in bine. Mafiile din lumea intreaga ar putea sa ia exemple de la noi din tara,unde toata patura politica este de fapt o mafie care are mai multe fete(partide) insa trag spre acelasi ideal: sa fure impreuna tot ce se poate! E ca si marea rivalitate dintre Steaua-Dinamo-Rapid, insa patronii fac afaceri impreuna. Vrem o schimbare, dar suntem prea obositi sa mai facem ceva, de prea multe ori ne-a fost aratat ca degeaba iei atitudine, atata vreme cat altii au toate armele. Azi binele nu mai invinge, basmele nu se mai termina cu "...au trait fericiti pana la adanci batraneti" iar lupul are o garderoba plina cu piei de toate felurile, ca sa poata fi ceea ce ii place pe moment poporului. Oare va mai avea parte Romania de un Vlad Tepes?Tare as vrea...

Cand altii ne vor binele...

Multi suporteri romani au fost intorsi de la granita cu Serbia in ziua meciului cu "nationala" Romaniei.Multi le-au sarit la gatul vamesilor si le-au aruncat sare in ochi,dar dupa rezultatul din seara asta, cred ca vamesii aceia vroiau sa faca un bine unor oameni.O excludere de la o mare umilinta. De la campionatul din `94 cand eram doar un pustan care a iesit pe drum sa se bucure pentru MINUNILE pe care le faceau Hagi&Co. la vlajganul care traieste acum niste momente disperate in cautarea unor clipe de mandrie, de bucurie care nici macar nu se intrevad la orizont am trecut prin niste momente parca rupte din realitate, comparat cu ceea ce am avut candva! Pe vremea aia nu citea tata ca Hagi a chefuit pana dimineata cu fufele sau ca Dan Petrescu a baut pana n-a stiut de el.In schimb tata a citit titluri mari din ziare care laudau Romania, laudau excelenta care se impunea in fata unor nume cu mult mai mari decat cea a fostei tari comuniste! Acum, ajung vamesii sarbi sa ne fereasca de umilinte de care nu avem parte decat in ligi judetene, de un joc mai slab decat in curtea scolii si culmea, cu jucatori de zeci de milioane de euro. Stiam ca Romania e o tara de nimic,dar nu ma gandeam ca nationala o sa confirme acest lucru. Eu am trait bucuria si momentul iesirii in strada, alaturi de milioane de alti romani, dar ma intreb daca vor avea acelasi moment de bucurie si copiii mei, sau vor cunoaste o era a incompetentei perpetuata din generatie in generatie datorita managementului defectuos din fotbalul mioritic. E un gand foarte trist,dar apasator de adevarat...cel putin deocamdata! Pana cand?

Blogul si sportul

In ziua de azi tot mai multa lume isi face un blog.Unii pentru a-si exprima gandurile "in vazul tuturor", iar altii poate doar de curiozitate sau pentru a avea si ei un blog.Acest "curent" i-a cuprins de multa vreme si pe ziaristi care considera ca nu au destul spatiu in publicatiile la care lucreaza, pentru a-si expune parerile, asa ca si-au deschis propria lor "publicatie". Nu e nimic rau in asta, avand in vedere ca multi chiar au ceva de spus, iar spatiul dedicat de catre sefi este restrans. Unii isi deschid blog din dorinta de a interactiona cu cititorii, de a le raspunde la mesaje; altii raspund doar la mesajele care nu necesita nici o argumentatie din partea lor sau doar celor care ii simpatizeaza. Multi jurnalisti insa si-au deschis blog pentru ca prostia care o debiteaza nu incape in nici o publicatie.
Asa am dat azi peste blogul lui Mihai Mironica, un jurnalist(sau ce o fi) de la Prosport. Cand am citit articolul la care v-am dat trimitere, am simtit o senzatie de greata dar si una de "deja-vu". Voi incepe cu cea din urma senzatie, ca nu sunt multe de spus.Referitor la faptul ca atunci cand mergi la meci in Ghencea, trebuie sa lasi la poarta cam tot ce ai la tine. Tin minte ca la un meci a trebuit sa scoatem bateriile din aparatele de fotografiat, ca nu cumva sa aruncam cu ele dupa jucatori. Pe langa baterii, am fost nevoiti sa lasam la poarta toate monedele, cheile sau orice altceva ce putea sa se desprinda din mana in vreo directie necorespunzatoare. Bineinteles ca dupa meci, cand fiecare a mers sa-si ceara inapoi lucrurile lasate in grija celor cu 2 clase, a inceput scandalul si asa ne-am trezit batuti de jandarmi. Ca asa e legea si civilizatia la noi. Sa trec peste acest moment de scarba provocat de acel stadion cu tot cu angajati si sa revin la minunatul Mihai Mironica.
Dansul arunca cu lopata balegar peste echipa care reprezinta Romania in Champions League - Unirea Urziceni. Nu am inteles unde este echidistanta jurnalistica in ciorna scrisa de el. Daca o luam pe firul logic si ne uitam ca orasul Urziceni are o populatie putin peste 17.000 de locuitori, nu stiu de unde s-ar putea umple un stadion cu peste 27.000 de locuri cu suporteri ai Unirii. Sa spunem ca lumea ar trebui sa sustina echipa tocmai pentru ca reprezinta Romania. Da, asa e, insa uitam ca nici la meciurile "Nationalei" disputate in Bucuresti lumea nu s-a ingramadit la stadion si echipa aia chiar ca reprezinta Romania. Nu vreau sa-l cataloghez nicicum pe acest "scriitor" dar consider o jignire la adresa echipei Unirea Urziceni acele randuri mizere, o jignire la munca si seriozitatea unei echipe intregi, a unor oameni care au crezut in ideea ca si alte echipe pot sa ajunga in Champions League, nu doar cei care au zeci de mii de suporteri. Intr-o tara in care totul e pe dos, ziarsitii (unii) se straduiesc sa ne demonstreze ca... asa e!

Eindhoven

Zilele trecute am fost cu un coleg de munca (Ross) la Eindhoven, sa-mi vad echipa de suflet. Simteam ca mi-e dor sa urlu, sa ii incurajez, dar nu mi-am dat seama cat de tare imi era dor de echipa cu adevarat pana ce nu i-am vazut. In dum spre aeroport deja simteam "fluturasi" de parca era prima oara cand mergi la stadion. Eram nerabdator sa ajung la meci. Am ajuns cam tarziu la aeroport si a trebuit sa alerg putin(mai mult) deoarece terminalele folosite de Ryanair in aeroportul din Dublin sunt chiar in capatul terminalului. Am ajuns gafaind la poarta de imbarcare si am urcat in avion foarte bucuros. Ross ma "linistea" in drum spre terminal,spunandu-mi ca el a mai pierdut 4 zboruri in viata lui. Nu eram pregatit sa pierd primul zbor din viata mea :P Am decolat si imediat dupa am atipit. Ne-a trezit insotitoarea de zbor la aterizare,ca sa ridicam jaluzelele de la geam.
In timp ce aterizam,am vazut o moara tipic Olandeza. Era in mijlocul unui camp, foarte frumoasa. Imi pare rau ca nu am avut aparatul pregatit sa o fotografiez. Am aterizat si ne-am dus repede la autobuz.In Eindhoven urma sa ma intalnesc cu mai multi prieteni(vechi si noi) din galerie. Printre ei era si chefere pe care atunci il cunoscusem personal.I-am asteptat la gara,langa un raion cu cateva sute,poate chiar mii de biciclete si un pisoar public pentru barbati(foto sus).Si cand spun public,ma refer ca era in vazul tuturor.Auzisem ca olandezii sunt mai libertini de felul lor,dar imaginatia mea nu mergea chiar asa de departe.Ne-am intalnit cu totii si am mers inspre stadion,dupa ce am lasat bagajele la masina.Eindhoven e un oras frumos,nou si cu cladiri futuriste.Nu tare ai ce vizita,din punct de vedere istoric,iar orasul este chiar destul de mic,fata de cum ma asteptam.Am ajuns insa la stadion,unul nou cum Romania doar viseaza.Am mers la sectorul oaspetilor,care era intr-un colt sus de tot,acoperit cu o plasa de pescuit parca,ca sa nu ne aruncam inspre teren.A inceput si meciul,iar eu am ragusit dupa primele 5 minute,din cauza ca am pierdut "antrenamentul" pe care il aveam cand eram acasa.In prima repriza noi am fost mai activi decat echipa din teren.Pe cat de nerabdator am asteptat meciul,pe atat de dezamagit am fost in prima repriza de echipa care nu juca nimic.Niciuna dintre echipe nu juca nimic.Parca ma uitam la un meci din curtea scolii.In repriza a doua CFR-ul s-a trezit,a aratat ca stie fotbal,dar a uitat ca era 1-0 pentru PSV.Jucau de parca ei conduceau sau era egal si erau multumiti de rezultat.Deja mi-am luat bilete la Praga,dar sper sa nu fiu la fel de dezamagit.Pana una-alta,mi-am petrecut seara mergand cu Ross din club in club,pentru ca trebuie sa recunosc ca nicaieri nu am vazut o viata de noapte ca si in Eindhoven.Era o straduta plina cu baruri si cluburi,cu lume chefuindu-se peste tot.Am mers la somn rupt...si de oboseala si de cantitatea de bere si tequila acumulata pe parcursul serii.A doua zi m-am intors in Irlanda,bucuros de "evadarea" de 24 de ore de care am avut parte.Si colegul meu a fost foarte entuziasmat de aceasta iesire si se gandeste serios sa vina la Praga.Abia astept...