Nascuti in perioada 70-89

Am primit de la un prieten un e-mail pe care am decis sa-l reproduc in totalitate aici deoarece eu m-am regasit total in cele scrise acolo si sunt sigur ca multi vor zabovi asupra acestor randuri si-si vor aduce aminte cu placere de cele scrise mai jos:

"Nascuti la inceputul anilor 70-89,

Vedem acum in anul 2009 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea" , "Castel", "Ratele si "vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea","Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video
(inchiriam un video si stateam sa ne uitam a filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.
Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".
La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza....
Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.
Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa.Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala..

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson , si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam!

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba,si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.
Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara
teama de virusi.

Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam"..

Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu
toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide
mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ...
Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru !"

Puteti sa dati link-ul mai departe si altor prieteni care s-ar regasi in aceasta categorie!

Numai bine!

De la Bucuresti la Galati

Dupa cum am promis, am revenit pentru a va spune cum a fost drumul pana la Galati.Ajunsesem cu Carmen la Gara de Nord, in Bucuresti, un grup de romani stateau si mancau seminte imediat dupa intrarea in gara,formand un covor de coji in preajma lor, fara sa se simta jenati de mizeria pe care o produceau.Organele de ordine erau la vreo 5 metri distanta de ei, stateau si ei in povesti, dar nu s-au sesizat fata de "civilizatia" acelui grup.Nici nu ma intreb de ce,pentru ca precis deja erau obisnuiti sa vada asa ceva, peste tot si tot timpul.Am mers si am schimbat niste bani la o casa de schimb, ca nu mi-am permis sa fiu prostit in aeroport, unde singura casa de schimb valutar care era la iesire, oferea 3,7 lei pentru un euro. Doar trebuie sa stie strainii de la inceput unde au venit.Primul tren spre Galati il aveam dimineata, asa ca am mers cu un Rapid pana la Buzau, urmand ca de la Buzau sa mergem cu un personal pana la destinatie. Am urcat in trenul rapid de care am fost impresionat la prima vedere, deoarece vagoanele erau noi, cu priza la masutele din tren, totul era actionat de butoane...M-am gandit ca totusi se straduiesc si astia de la CFR sa se apropie de civilizatie,dar nu poti civiliza romanul cu forta. La fiecare usa de acces, erau grupuri de fumatori, in tren, desi este lege care interzice clar acest lucru.Culmea ca pe peron erau controlorii de tren, politisti si alte forte de ordine, dar nimeni nu s-a sesizat pentru a mustra macar verbal vreun fumator din tren.Nu au lipsit din tren nici eternii vanzatori de reviste care urlau dintr-un capat in altul, fara sa-i intrebe cineva de sanatate.Am pornit la drum, multumit ca nu am avut de asteptat in gara pana dimineata.Au aparut si "ABC-urile" ambulante care se faceau auzite de la intrarea in vagon: "Bere, seminte, alune, napolitane...". Uitasem de ei, ca in Spania, Belgia sau Irlanda nu auzi de astea prin trenuri.Era caldut in tren, dar a trebuit sa merg la toaleta, iar cand am ajuns in capatul vagonului m-am intors dupa aparat, caci trebuia sa postez si o poza.Sunt sigur ca toti au vazut asa ceva, dar am zis sa pun totusi o poza dintr-un vagon modern, in conceptia celor de la CFR. Am ajuns la Buzau, unde am avut de asteptat vreo 2 ore.Nu ne-am tare plictisit, deoarece aveam manele la greu, ca tiganul ala nu a auzit de casti.Cum stateam noi pe o banca, cu bagaje cu tot si rasfoiam revistele luate din avioane,vine un tip care m-a socat.M-a socat in primul rand prin tinuta: avea adidasi,pantaloni de blugi albi,bluza de trening cu fermoar si peste(atentie) un sacou de catifea incheiat la ambii nasturi si cu o caciula pe varful capului doar. Trecand peste garderoba in ton cu moda, m-a mai socat si dialogul purtat cu el.A venit in fata mea si a spus:
-Imi dai...? si indica cu capul catre plasa pe care ma sprijineam cu cotul.M-am uitat la plasa, ca sa-mi dau seama ce se vede din plasa si vrea si el, dar nu vad nimic.Il intreb ce anume sa-i dau, iar el repeta aceiasi intrebare si aceiasi miscare din cap, indicand din nou catre plasa.Ma intrebam daca vrea si el o revista sa citeasca, dar ma pregateam sa-i spun ca e in engleza;ma gandeam ca poate vrea ceva de mancare, sau de baut...nu stiam ce sa cred.L-am intrebat din nou:
-Ce sa-ti dau omule?!
-Imi dai si mie loc sa stau?
Aproape ca m-a pufnit rasul, dar m-am abtinut.M-am ridicat si i-am dat locul meu, ca nu-mi venea sa pun rucsacul pe jos, in noroiul din holul garii.S-a pus in fund si dupa ce a urmarit cu ochii putin revista din care citea Carmen, s-a pus la somn.
Nu dupa mult timp a tras in gara personalul cu care am mers catre Galati.Nu are rost sa detaliez conditiile de calatorie de la Buzau la Galati, ca lucrurile sunt evidente, tinand cont de conditiile care erau in Rapid.Am indurat ceva frig si o intarziere de peste o ora... Oricum, ma pregatesc psihic pentru drumul de la Galati la Sighet.Acolo sa vezi "distractie"...
Numai bine!
P.S. - poza vine mai tarziu :D

Libertatea - sau "de la prosti pentru prosti"

De cand am ajuns in tara am dat cu ochii de diferite ziare, reviste, posturi TV romanesti. Am ras si m-am intristat deopotriva, insa nu e nimic nou si nimic surprinzator in asta.Insa azi am dat cu ochii de o poza pe spatele ziarului Libertatea si am recunoscut o pasare care sper sa ajung sa o vad si eu in libertate. E vorba de Puffin(e in Engleza),o pasare care traieste si in Irlanda si in tarile astea, mai nordice.Asadar vazusem o poza cu acea pasare pe ultima pagina din Libertatea si am luat ziarul sa vad despre ce e vorba, ca doar pasarea aceea nu traieste in Romania.Asa si este, caci articolul era despre un Puffin care tocmai prinse niste pestisori si un pescarus vroia sa-i fure prada.Nimic iesit din comun,atata ca pentru cei de la Libertatea, acest Puffin era un pinguin de fapt. Am ras de greseala lor si ma intrebam ce fel de cretini scriu un articol fara sa se documenteze.Probabil au gasit poza pe undeva pe internet si fiecare si-a dat cu parerea referitor la acea pasare si pana la urma s-au decis sa-i spuna pinguin.E o mica diferenta intre un Puffin si un Pinguin: prima dintre ele zboara.Stiu ca nu e o diferenta semnificativa, dar totusi...
Daca tot am pus mana pe ziar am inceput sa-l rasfoiesc.Am strabatut in fuga paginile, pentru ca nu e un ziar de citit, cel putin pentru mine.Eventual te uiti in fuga la proastele dezbracate din ziar(e cel putin una/pagina) si cam atat. Vazand ce continut are tot ziarul, nu m-am mai minunat asa de tare de greseala de pe ultima pagina.Mi-am dat seama ca e un ziar pentru popor,pentru cei multi care prefera sa-si odihneasca mintea si sa asculte o manea cat timp se "cultiva".Parca "Libertatea" era un ziar total diferit acum vreo 15 ani,dar ce-i drept nici manele nu se cantau...

P.S. - La o cautare pe internet am descoperit ca pe 2009 acest ziar era pe locul 2 la vanzari dupa "Click", alt ziar similar.Pana la urma prostia prinde la prostie...

M-am intors in tara...nimanui

Buna dragilor!

Imi cer scuze pentru cei putini care imi citesc blogul, pentru pauza dintre ultimul post al meu si cel prezent, insa am calatorit de la Dublin la Bucuresti, via Charleroi(Belgia) pentru o scurta vacanta dupa care tanjeam de ceva vreme(dupa vacanta, nu dupa Romania).Va voi spune cum a fost apropierea si impactul cu traditionala Romanie.

La Charleroi am simtit prima oara "spiritul" romanesc, chiar in aeroport.Am zburat anul trecut cred ca de vreo 30 de ori, cel putin, cu avionul, prin mai toata Europa si cam stiu cum stau lucrurile la imbarcare: stai la rand(unul singur), areti biletul si te duci linistit la avion.Ei bine, cand avionul respectiv merge catre Romania, lucrurile stau putin diferit: stai la unul din randuri, pentru ca vorbim de romani si sunt mai multe, de obicei in forma piramidala.Cand incepe imbarcarea,parca esti pe autostrada si toata lumea trece pe langa tine.Dupa ce ne-au verificat biletele, a trebuit sa mai asteptam putin pana sa ne dea drumul la iesirea din cladire catre avion. Cand ne-au dat drumul, parca eram la maratonul UNICEF: s-au apucat conationalii sa alerge la avion de parca pleca fara ei sau poate le era frica sa nu calatoreasca in picioare,ca in autobuze.Am mers linistit in vreme ce lumea alerga pe langa mine de parca urma sa sara in aer terminalul.In avion, acelasi comportament de tren personal sau cursa locala cu autobuzul.Am tacut si m-am pus la somn, ca eram obosit dupa zborul anterior si vizita prin Charleroi.

Ajuns la Bucuresti Baneasa, te astepti la un aeroport cu adevarat international, macar la nivelul celui de la Cluj Napoca.Eu abia acum am avut primul contact cu acest aeroport.Bineinteles ca de la avion ne-au dus cu autobuzul vreo 10-15 m.Daca cei de pe aeroport din Dublin ar vedea asa ceva, ar rade cu lacrimi de noi, avand in vedere ca acolo ai de mers poate si 50 m pana la scara avionului si nu se poate compara circulatia pe cele doua aeroporturi.Ei bine,ne-au plimbat cu autobuzul pana la intrarea in terminal.Terminal este un cuvant care te duce cu gandul la un aeroport, dar cladirea unde ne-a lasat autobuzul aducea mai degraba cu un hol de spital jegos, comunist.Angajatii de la aeroport parca veneau din club, dar asta nu ma mai mira, tinand cont de uniforma oficiala de la ambasada Romaniei la Dublin.Ma gandeam ca pe Baneasa vin totusi si oameni care atunci fac pentru prima data in viata greseala sa viziteze Romania,iar imaginea nu face decat sa-i pregateasca pentru ceea ce urmeaza.Cred ca de aceea se si pastreaza aceasta atmosfera "traditionala".Cand am mers la toaleta mi-am adus aminte de un WC dintr-un bar de langa liceul unde am invatat eu, in Sighet.Un singur WC, fara pisoar si fara capac,jegos din cale afara.M-am gandit ca am fost norocos ca am ajuns primul la WC, ca dupa mine s-a format coada si chiar vorbeau in engleza tipii care asteptau afara.Mi-a venit sa-mi umflu pieptul de sa-mi crape tricoul, de mandrie nationala si spirit patriotic ce ma coplesea in acele momente.M-am dus mai departe la ghiseu unde era un afis mare: "asteptati la linia galbena".Singura linie galbena pe care o vazusem in acel aeroport era tocmai pe pista de rulare a avioanelor.Oricum, doamna militian de frontiera vorbea la telefon si rumega ciunga cand am mers sa-i dau buletinul.Oricum, am fost verificat mai aprig decat in orice alta tara am calatorit. Mi-a dat buletinul si dus am fost, ca nici "pa" nu mi-a zis moima, ca era prea ocupata cu telefonul.
Am uitat sa va zic ceva;in drum spre ghiseu ma gandeam ca ies din terminal si merg la informatii sa intreb cum ajung si eu la Gara de Nord,ca doar romaneste vorbim toti si numai bine o sa ma ajute.Cu tinta stabilita, imi iau buletinul si pe Carmen si pornim spre iesire.Naiba o stiut ca pe aeroportul INTERNATIONAL Baneasa, tu din terminalul de sosiri pasesti direct pe trotuar, in fata aeroportului.Ce punct de informatii?!Informatiile erau toate la usa si chiar ma asteptau, ca toti ma strigau deodata, de nu stiam la cine sa ma uit.Nu auzeam numai: "Sefu!Sefu!".Mi-am abitnut greata, sa nu cumva sa stropesc cu voma deschisa la culoare pe tenul lor atat de bronzat.Am dat 3 randuri de blesteme si injuraturi, Carmen mi-a urat "bun venit in Rromania"(nu e greseala) si ne-am pornit sa cautam un mijloc de transport in comun, ca nu ne permiteam o jecmaneala à la Bucuresti.Asa ca printre troiene si masini(toate pe trotuar) am pornit la un tur de zona ca sa gasim ceva cu ce sa ajungem la gara.Am ajuns pana la urma intr-o statie de autobuz si am mers cu autobuzul pana la Aviatorilor si de acolo cu metroul pana la Gara de Nord, de unde am plecat cu trenul spre Galati...

Stau si acum si ma gandesc cu jale la impresia pe care o au strainii care aterizeaza la Baneasa, dupa ce si asa ne stie lumea de hoti, tigani, exportatori de curve si cersetori.Am mai spus-o si o spun din nou cu cea mai mare convingere: Bucurestiul e singura capitala din Europa care nu e o capitala europeana!!!

P.S. - Despre drumul catre Galati o sa scriu zilele astea, ca sa pot sa pun si poza.


V-am pupat!

Planet 51

Tot la capitolul filme, voi trece si rezumate de la desenele de lung metraj la care am fost. Planet 51 e unul dintre ele. E un desen pentru adulti mai mult, pentru ca sunt unele glume si poante pe care un copil nu le intelege. Noi am fost la film pe la pranz si sala era cam plina de pruncime, iar la unele faze radeam doar eu cu inca vreo 10 parinti din sala, iar copiii se uitau la noi nedumeriti.

Una peste alta, acest desen animat este totodata si o comedie savuroasa care a starnit destule hohote si chiar zambesc larg si acum, scriind aceste randuri. In fiecare din noi e cate un copil, iar un desen animat ii place oricui, asa ca va doresc vizionare placuta!

Law abiding citizen

Este un film la care i-as acorda nota 10 din 10. Un film de actiune in care sunt scoase in evidenta lacune din cadrul justitiei si latura inumana a unor avocati. A fost un film care m-a tinut cu sufletul la gura pe tot parcursul, neputand sa-mi dau seama de unele lucruri decat atunci cand filmul se apropia de final. Un film extraordinar pe care il recomand oricui si care merita vazut de oricine.

As scrie mai multe, dar voi tine aceste "rezumate" cat mai sarace in detalii, tocmai pentru a nu strica frumusetea filmului, pentru cei care nu l-au vazut inca.

Vizionare placuta!

The informant

Dupa cum mai spuneam, eu sunt foarte ahtiat dupa comedii. Si cand spun comedii, nu ma refer la filme la care sa zambesc, ci la filme care sa ma faca sa rad in hohote.
Ei bine, The informant nu e genul de film care sa ma faca sa rad in hohote. A fost o comedie mai degraba acra. Rar se intampla sa merg la un film si sa-l consider o totala pierdere de timp, insa dupa acest film am avut regrete mari si cred ca multi din sala au patit la fel. Din trailer aveai senzatia ca e o comedie cat de cat atractiva, asa se si explica faptul ca sala a fost aproape plina la acest film, dar pe jumatate goala pana la final.

Este vorba despre un tip caruia ii place sa inventeze minciuni pe care pana la urma si el le crede si chiar ajunge sa nu mai faca diferenta dintre adevar si minciuna.Se pot regasi unele momente amuzante, dar filmul per total este un esec din punctul meu de vedere.Daca e dupa mine, nu-l recomand nimanui, asa ca nu va voi dori o vizionare placuta.

O zi buna sa aveti :D

Avatar

Am fost si am vazut mult-asteptatul film AVATAR. Filmul dureaza aproape 3 ore, dar parca nici nu-ti dai seama cum trece timpul. In primul rand te fascineaza efectele speciale, natura si frumusetea locurilor prezentate in film. Avand in vedere ca eu am vizionat varianta 3D, senzatiile au fost pe masura. Chiar daca este un film SF, actiunea este destul de captivanta si poate sa atraga orice spectator, chiar daca nu e adeptul acestui stil de film.

Cererea de bilete a fost imensa la acest film, avand in vedere ca noi am mers la cinema la o saptamana dupa lansare, dar nu am gasit bilete decat dupa alte 4 difuzari, iar si atunci doar undeva in margine. Asteptarea s-a meritat si am fost multumiti de film. Va recomand sa-l vedeti si chiar sa va spuneti parerea despre el, aici pe blog.

Vizionare placuta!

Cineworld

Imi place foarte mult sa ma uit la filme, mai ales comedii, dar si cele de actiune sau SF. Drept urmare, mi-am facut abonament la un complex de cinematografe din Dublin, numit Cineworld. Este un complex pe 4 etaje cu 17 sali de cinema, bar, butic cu dulciuri si cateva produse culinare tipice cinematografelor. Avand in vedere ca pretul unui film este de peste 10 euro, am ales varianta mai economica si anume abonamentul. Pentru 20 de euro pe luna, pot sa merg la cate filme vreau.

Avand in vedere ca sunt destule persoane care imi citesc forumul, am zis ca o sa fac si aceasta rubrica de filme unde imi voi exprima parerea despre filmele pe care le-am vizionat. In acest fel, cei care poposesc pe blog vor avea si altceva de citit pe langa dezgustul meu fata de clasa politica sau de cat de mizerabila/frumoasa e Romania.

Asadar, lectura placuta si vizionare asisderea dupa aceea!