Dupa ce am trecut prin atatea situatii mizerabile prin Romania, a trebuit sa fac si niste plangeri, bineinteles! :D Nu puteam sa plec linistit inapoi in Irlanda, fara sa fac eu vreo plangere.Prima plangere a fost la Orange, pentru infinitatea de mesaje cu reclame pe care le trimiteau de cateva ori pe zi.Am facut plangere si la providerul de internet, pentru calitatea execrabila a conexiunii.Nimic nou pana aici.
Acum vreo 2 seri, Carmen si cu sora-mea s-au dus la Ucrainieni la cumparaturi.Stiam dinainte ca nu intri si nu iesi din Ucraina fara spaga.Stiam ca se sta in vama la romani,cat de cat.Insa fetele nu se mai intorceau deja de mai bine de 5 ore si am inceput sa ne ingrijoram, cu cumnatul meu.Dupa ce au ajuns acasa, intr-un final, am aflat ca nu a fost nimeni de la Vama care sa verifice pietonii in punctul de trecere.In plus, un politist de frontiera s-a gasit sa le si jigneasca.Atata mi-o trebuit, ca direct in punctul de trecere al frontierei m-am intors cu fetele. Am cerut sa vorbesc cu sefa de tura de la vamesi.Am fost rugat sa astept afara,pe strada, pana ce era chemat superiorul.A venit o doamna, care m-a intrebat care e problema si i-am spus ca s-au incarcat prevederi ale legislatiei in vigoare, si i-am detaliat cu numar de lege si modificari aduse.Cand a auzit doamna ca stiu atatea detalii, ne-a invitat in birou sa discutam. Acolo a aparut si seful politiei de frontiera din Sighet.El a cerut detalii despre persoana care le-a jignit si cand a aflat ca este de la politia de frontiera, ne-a invitat in ziua urmatoare la dansul la birou, la comandament, pentru o discutie si cu politistul in cauza.
Pentru lipsa personalului vamal, am facut o plangere pe loc si urma sa mergem a doua zi la sediul vamii pentru a lua un nr de inregistrare.
Zis si facut, a doua zi, la 9 dimineata eram prezenti toti 3 la comandamentul politiei de frontiera din Sighet.Acolo am fost asteptati in biroul sefului de catre toti cei care conduc politia de frontiera in oras.In plus au fost adusi si cei doi politisti de frontiera care lucrau pe schimbul impotriva caruia s-a facut plangerea. Dupa identificarea reclamatului, am avut o discutie cu persoanele din incapere, dupa care ne-au fost prezentate scuzele pentru cele intamplate si garantia ca se vor lua masuri pentru a evita astfel de evenimente. Am renuntat sa mai facem o plangere in scris la politia de frontiera, pentru ca obtinusem deja ceea ce doream: aducerea la cunostinta sefilor a ceea ce se intampla in punctul de trecere al frontierei.
Dupa ce am plecat de acolo, am mers direct la sediul vamii, unde secretara ne-a spus ca trebuie sa revenim pentru ca sefa vamii vrea sa vorbeasca cu noi dupa ce revine la birou. Am plecat, dar am fost sunati pentru a fi anuntati ca doamna a venit si ca ne asteapta.Am mers la dansa la birou si am discutat despre cele intamplate. Ne-a explicat ca sunt in lipsa de personal si ca incearca sa mai detaseze cativa functionari vamali, dar ca nu are sorti de izbanda.Ne-a dat numarul de telefon personal,pentru a o contacta in cazul in care mai avem probleme la trecerea frontierei.
Ca o concluzie, am fost total surprins, in modul cel mai placut, de reactiile persoanelor din conducerea celor doua institutii.Daca pana odinioara trebuia sa faci o plangere (care probabil ca ajungea in foc),si asteptai un raspuns care nu mai venea, de data asta situatiile au fost tratate direct de catre sefii unitatilor.E un lucru de care ma bucur enorm, sa vad o implicare pana la acel nivel si tind sa sper ca mai exista o speranta.Ma bucur...
Din pacate, cu toata impresia voastra ca s-ar fi rezolvat ceva, mizeriile la care sunt supusi cei care "indraznesc" sa treaca granita prin Sighet sunt aceleasi. Nu s-a intimplat nicio schimbare in bine de ani de zile, poate eventual o inrautatire. Sefii au limba mieroasa, dar pe de alta parte incurajeaza manifestarile huliganice si limbajul suburban a subordordonatilor.
ReplyDeletePana si eu am fost tratat cu superioritate in punctul de trecere al frontierei pana ce le-am "insirat" legile incalcate. A doua zi, daca faceam plangere scrisa la sediu la graniceri, ii taia din salar celui pe care l-am reclamat. Vina e si a celor care accepta sa fie tratati la egal cu tiganii bisnitari. Daca fiecare ar face plangere impotriva nesimtirii din vama si s-ar tot taia din salarii, la un moment dat s-ar linisti si granicerii, ca e mai bine sa taci si sa pleci cu bani acasa decat sa te dai rotund si sa n-ai bani de paine...
ReplyDeleteTotusi sunt de acord cu tine, pentru ca stiu cum e, dar fara a lua atitudine nu se ajunge nicaieri. Numai bine!
Ai dreptate, Marius, doar cu picatura chinezeasca a populatiei se vor putea schimba cate ceva in creierele de sub caschete... doar asa vor deschide ochii inainte de a behai, sa vada ca interlocutorul aree nevoie de cuvinte, nu de un muget sau un nechezat.
ReplyDelete