Cea mai importanta zi

Bine v-am regasit, dragi cititori, dupa o pauza nu foarte lunga, insa o pauza in care s-au intamplat destul de multe lucruri, despre care o sa tot scriu in curand. Cand scriu aceste randuri ma aflu in trenul ce ne duce de la Galati la Bucuresti, in drum spre Dublin. Va dati seama ca is multe de scris referitor la palpitanta excursie in Romania, dar asta intr-un articol viitor. Pentru cei care nu stiu, am venit in Romania pentru un eveniment care se intampla o data in viata (pentru majoritatea) si anume casatoria mea cu Carmen.

A fost o vacanta foarte obositoare mai ales ca nu ma asteptam sa fie atata alergatura si birocratie pentru a spune “da”. Oricum, am avut persoane care mi-au fost aproape si fara de care nu stiu cum m-as fi descurcat si carora le multumesc din suflet. Cineva imi spunea ca la nunti si la inmormantari se vede cine iti este prieten cu adevarat. Probabil ca asa e, iar in aceasta privinta pot sa spun ca am avut si dezamagiri si bucurii. Am vazut sau mi-am reconfirmat faptul ca nu toti sunt prietenii care vor sa para si chiar am avut persoane care mi-au reamintit ca sunt prea increzator in persoanele de langa mine. Pe de alta parte am aflat cu bucurie ca am unii prieteni care desi sunt departe de mine, sunt de fapt mai aproape decat cei pe care ii vad zilnic si ca pentru ei am ramas acelasi chiar daca timpul a trecut peste relatia noastra de prietenie si legaturile nu au fost chiar atat de bine legate.

Am observat ca unele persoane stiu sa ierte, chiar daca au avut de suferit din cauza mea si ca pot sa treaca peste greselile trecutului si sa demonstreze o tarie de caracter rar intalnita si sa se comporte ca si adevaratii prieteni. In cazul asta ma bucur ca un prieten foarte bun s-a pricopsit cu o nevasta care se incadreaza in descrierea de mai sus si sper sa le mearga bine in continuare. M-am bucurat nespus sa vad ca vecinii langa care am crescut tin la mine si ca sunt dispusi sa treaca peste divergente “de adulti” pentru a-mi fi alaturi in cea mai importanta zi din viata mea si mai ales sa stiu ca s-au distrat la nunta.

Pentru toate astea sunt bucuros, ca am aflat si bune si rele cu ocazia nuntii si mai ales ca eu si Carmen ne-am simtit bine in preajma celor care ne-au fost alaturi in aceste clipe minunate. Acum, dupa ce ne intoarcem sleiti de puteri la Dublin, ne asteapta o saptamana de relaxare adevarata si totala in Palma de Mallorca – excurisie pe care i-am facut-o surpriza la Carmen, ca ... saptamana de miere :D
Voi reveni cu amanunte :P

P.S. - Va multumesc tuturor celor care ne-ati fost alaturi in vreun fel sau altul!